Limba luxemburgheză

Clasificare
Luxemburgheză Lëtzebuergesch
Vorbită în	Luxemburg, Belgia, Franța, Germania
Regiuni	Europa
Număr de vorbitori	aprox. 390 de mii
Sistem de scriere	alfabetul latin (variantă luxemburgheză)
Tipologie lingvistică	SVO limbă flexionară
limbi indo-europene limbi germanice Limbi germanice de vest germana de sus (Hochdeutsch)^⁠(d) Central German^⁠(d) West Central German^⁠(d) Central Franconian^⁠(d) Moselle Franconian^⁠(d) West Moselle Franconian^⁠(d) limba luxemburgheză
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Luxemburg Uniunea Europeană
Organ de reglementare	Conseil fir d'Lëtzebuerger Sprooch[*][[Conseil fir d'Lëtzebuerger Sprooch \|]]
ISO 639-1	lb
ISO 639-2	ltz^[1]
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	ltz^[1]
Răspândire în lume

Puteți vizita Wikipedia în luxemburgheză.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba luxemburgheză (Lëtzebuergesch) este un idiom germanic, fiind forma scrisă a graiului francon moselan a germanei. Graiul francon moselan este vorbit de majoritatea populației Luxemburgului, precum și de populația care trăiește de-a lungul râului Mosel din Germania. Strămoșii celei mai mare părți a sașilor din Ardeal provin din zona văii acestui râu, motiv pentru care dialectul acestora prezintă și astăzi multe elemente comune cu graiul francon moselan, fiind considerat de către unii lingviști ca aparținând acestuia.

La 27 februarie 1984, Ioan de Nassau, Marele Duce al Luxemburgului, proclamă limba luxemburgheză drept limba națională a luxemburghezilor. Totodată, conform Constituției luxemburgheze, limbile franceză și germană rămân limbile administrației oficiale în Marele Ducat al Luxemburgului (germana standard, Hochdeutsch, rămâne și limba de școlarizare).

Luxemburgheza se mai vorbește încă în districtul Arel (Arlon) din sud-estul regiunii belgiene Valonia, avînd aici și statut de "limbă protejată", precum și în nord-vestul Lorenei, în jurul orașului Thionville.

Luxemburgheza se studiază în cadrul a două catedre universitare de limbi germanice: una la Universitatea din Namur în Belgia, iar cealaltă la Universitatea din Trier în Germania.

Tatăl nostru

Mai jos se află textul rugăciunii Tatăl nostru în luxemburgheză:

«Eise Papp am Himmel, däin Numm sief gehellégt. Däi Räich soll kommen, däi Wëll soll geschéien wéi am Himmel sou op der Äerd. Gëf äis haut eist deeglecht Brout, verzei äis eis Schold, wéi mir och dene verzeien, déi an eiser Schold sin. Féier äis nët an d'Versuchung, mä maach äis fräi vum Béisen. Well dir gehéiert d'Reich an d'Kraaft an d'Herrlechkeet an Eiwegkeet. Amen.»

Legături interne

Wikipedia în luxemburgheză

	Luxemburg — Luxemburghezi — Limbile luxemburgheză, franceză și germană v • d • m
	Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie Economie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal

v • d • m Limbi indo-europene

Limbi indo-iraniene	assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki

Limbi italice	aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă

Limbi slave	belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană

Limbi baltice	curoniană • jatviană • seloniană • zemgaliană • letonă • lituaniană • prusacă veche

Limbi celtice	bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galațiană • galeză • galică • irlandeză • lepontină • manx • norică • pictică • scoțiană

Limbi germanice	afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică

Limbi anatoliene	cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică

Altele	albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice

Categorisire incertă	dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă

Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.