Maxence Van Der Meersch

Maxence Van Der Meersch
Date personale
Nume la naștereMaxence Vandermeersch Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Roubaix, Nord-Pas-de-Calais, Franța[5] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Le Touquet-Paris-Plage, Nord-Pas-de-Calais, Franța Modificați la Wikidata
Înmormântatcimetière de Mouvaux[*][[cimetière de Mouvaux (cemetery located in Nord, in France)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2][6] Modificați la Wikidata
Opere semnificativeL'Empreinte du dieu[*][[L'Empreinte du dieu |​]]
La Maison dans la dune[*][[La Maison dans la dune |​]]
Quand les sirènes se taisent[*][[Quand les sirènes se taisent |​]]
Invasion 14[*][[Invasion 14 |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Goncourt
Q117312929[*]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maxence Van der Meersch (n. , Roubaix, Nord-Pas-de-Calais, Franța – d. , Le Touquet-Paris-Plage, Nord-Pas-de-Calais, Franța) a fost un scriitor franco-flamand, laureat al premiului Goncourt, care a murit de tuberculoză.

Biografie

Maxence provenea dintr-o familie cu un trai confortabil, iar tatăl lui era contabil. A fost un copil bolnăvicios și a avut apoi o sănătate fragilă pe tot parcursul vieții. Sora lui, Sarah a murit de tuberculoză în 27 octombrie 1918, la vârsta de numai 19 ani. Mai târziu părinții lui s-au despărțit: mama lui, Marguerite, a devenit alcoolică, iar tatăl lui, Benjamin, a dus o viață considerată destrăbălată după standardele timpului. În 1927 Maxence s-a îndrăgostit de Thérèze Denis, o fată originară dintr-o familie muncitorească săracă, cu care a trăit în Wasquehal împotriva voinței tatălui său, care dorea o căsătorie mai prestigioasă pentru fiul său. Din această relație, care a fost oficializată abia în 1934, s-a născut în 1929 o fiică, Sarah, care a fost numită astfel în memoria surorii lui. Thérèze a fost singura iubire din viața lui Maxence și ea este cheia pentru înțelegerea operei sale. Ea a fost sursa de inspirație pentru protagonista trilogiei sale, La Fille pauvre (Fata săracă).[7]

Avocat de profesie, el a practicat foarte puțin această profesie, preferând să se dedice scrisului. Opera lui, marcată de un spirit realist, se referă, în esență, la viața oamenilor din departamentul Nord, regiunea sa natală.[8] În 1936 el a fost distins cu Premiul Goncourt pentru L'Empreinte du dieu. În 1943 a publicat Corps et âmes, care a fost distins în acel an cu Marele premiu al Academiei Franceze. Romanul a avut parte de un succes internațional, fiind tradus în 13 limbi. El este centrat în jurul ideilor unui celebru medic, dr. Paul Carton (1875-1947), pentru care Van der Meersch avea o profundă admirație.[9] Carton a evidențiat importanța alimentației, a curățeniei, a unui mediu de lucru ordonat etc.: „Le microbe n'est rien. Le terrain est tout”. („Microbul nu este nimic. Terenul este totul”.) Protagoniștii romanului sunt adepții ideilor lui Carton.

Van der Meersch provenea dintr-o familie de liber-cugetători — tatăl său era un ateu nietzschean —, dar s-a convertit la romano-catolicism în 1936.[10] El a scris două biografii religioase: a sfântului Jean-Marie Vianney și a sfintei Tereza de Lisieux.

Van der Meersch a avut parte de un mare succes literar în timpul vieții sale, dar astăzi este mai puțin cunoscut. Cu toate acestea, în 2010, aproximativ o jumătate de duzină din cărțile lui erau încă tipărite în Franța. În 1998 un grup de admiratori a înființat La société des Amis de Van der Meersch. În 1988, primul său roman, La Maison dans la dune (1932), a fost ecranizat într-un film regizat de Michel Mees, cu Tchéky Karyo în rolul principal.

Critici

Istoricul Richard Cobb l-a numit pe van der Meersch „un regionalist care a scris aproape exclusiv despre Roubaix și care i-a adus onoare orașului prin câștigarea premiului Goncourt”. În opinia lui Cobb, „El a fost, de fapt, un stilist stângaci, un Zola creștin-socialist, care a scris cu ușurință o colecție de fiches [fișe].”[11] (Fiches înseamnă dosare de persoane obținute din surse reale).

Opera literară

Ficțiune

  • La Maison dans les dunes (Casa de pe dună, 1932)
  • Car ils ne savent ce qu'ils font... (1933)
  • Quand les sirènes se taisent (1933)
  • La fille pauvre Tome I: Le Péché du monde (1934)
  • Invasion 14 (Invazie '914, 1934)
  • Marie, fille de Flandre (1935)
  • L'Empreinte du dieu (1936)
  • Pêcheurs d'hommes (1936)
  • L'Elu (1936)
  • Corps et âmes (Trupuri și suflete, 1943)
  • La fille pauvre Tome II: Le Cœur Pur (1948)[12]
  • La fille pauvre Tome III: La Compagne (1955)
  • Masque de chair (1958)

Non-ficțiune

  • Vie du Curé d'Ars (1936)
  • Femmes à l'encan (1943) (un eseu împotriva prostituției)
  • La petite sainte Thérèse (1943)
  • Pourquoi j'ai écrit Corps et âmes (1956) (un eseu în apărarea medicinei cartoniene)

Note

  1. ^ a b c d „Maxence Van Der Meersch”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Maxence Van Der Meersch, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Maxence Van der Meersch, Babelio, accesat în  
  5. ^ „Maxence Van Der Meersch”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ Maxence Van der Meersch et la vie ouvrière dans le Nord de 1914 à 1939 Arhivat în , la Wayback Machine., p. 7 (în franceză).
  8. ^ Invasion, by Maxence van der Meersch, The Neglected Books Page, 26 februarie 2012
  9. ^ Matthew Ramsey (1999). „Alternative Medicine in Modern France” Arhivat în , la Wayback Machine., Medical History, 43: 286–322. Carton is discussed on pages 311–315.
  10. ^ Maxence Van der Meersch et la vie ouvrière, p. 47.
  11. ^ Richard Cobb (Author), Julian Barnes (Preface). Paris and Elsewhere (New York Review Books Classic), 2004, ISBN: 978-1-59017-082-3
  12. ^ Publicată în limba engleză împreună cu Book I: The Sins of the World într-un singur volum intitulat The Poor Girl.


v  d  m
Premiul Goncourt

1903 - Nau  • 1904 - Frapié  • 1905 - Farrère  • 1906 - Jérôme și Jean Tharaud  • 1907 - Moselly  • 1908 - Miomandre  • 1909 - Leblond  • 1910 - Pergaud  • 1911 - Châteaubriant  • 1912 - Savignon  • 1913 - Elder  • 1914 - Bertrand  • 1915 - Benjamin  • 1916 - Barbusse  • 1917 - Malherbe  • 1918 - Duhamel  • 1919 - Proust  • 1920 - Pérochon  • 1921 - Maran  • 1922 - Béraud  • 1923 - Fabre  • 1924 - Sandre  • 1925 - Genevoix  • 1926 - Deberly  • 1927 - Bedel  • 1928 - Constantin-Weyer  • 1929 - Arland  • 1930 - Fauconnier  • 1931 - Fayard  • 1932 - Mazeline  • 1933 - Malraux  • 1934 - Vercel  • 1935 - Peyré  • 1936 - Ven Der Meersch  • 1937 - Plisnier  • 1938 - Troyan  • 1939 - Hériat  • 1940 - Ambrière  • 1941 - Pourrat  • 1942 - Bernard  • 1943 - Grout  • 1944 - Triolet  • 1945 - Bory  • 1946 - Gautier  • 1947 - Curtis  • 1948 - Druon  • 1949 - Merle  • 1950 - Colin  • 1951 - Gracq  • 1952 - Beck  • 1953 - Gascar  • 1954 - de Beauvoir  • 1955 - Ikor  • 1956 - Gary  • 1957 - Vailland  • 1958 - Walder  • 1959 - Schwarz-Bart  • 1960 - Horia  • 1961 - Cau  • 1962 - Langfus  • 1963 - Lanoux  • 1964 - Conchon  • 1965 - J. Borel  • 1966 - Charles-Roux  • 1967 - de Mandiargues  • 1968 - Clavel  • 1969 - Marceau  • 1970 - Tournier  • 1971 - Laurent  • 1972 - Carrière  • 1973 - Chessex  • 1974 - Lainé  • 1975 - Ajar (Gary)  • 1976 - Grainville  • 1977 - Decoin  • 1978 - Modiano  • 1979 - Maillet  • 1980 - Navarre  • 1981 - Lucien Bodard  • 1982 - Fernandez  • 1983 - Tristan  • 1984 - Duras  • 1985 - Queffelc  • 1986 - Host  • 1987 - Ben Jalloun  • 1988 - Orsenna  • 1989 - Vautrin  • 1990 - Rouaud  • 1991 - Combescot  • 1992 - Chamoiseau  • 1993 - Maalouf  • 1994 - Van Cauwelaert  • 1995 - Makine  • 1996 - Roze  • 1997 - Rambaud  • 1998 - Constant  • 1999 - Echenoz  • 2000 - Schuhl  • 2001 - Rufin  • 2002 - Quignard  • 2003 - Amette  • 2004 - Gaudé  • 2005 - Weyergans  • 2006 - Littell  • 2007 - Leroy  • 2008 - Rahimi  • 2009 - NDiaye  • 2010 - Houellebecq  • 2011 - Jenni  • 2012 - Ferrari  • 2013 - Lemaitre  • 2014 - Salvayre  • 2015 - Énard  • 2016 - Slimani  • 2017 - Vuillard  • 2018 - Mathieu  • 2019 - Dubois  • 2020 - Le Tellier  • 2021 - Sarr  • 2022 - Giraud  • 2023 - Andrea  •


Control de autoritate