Popa Tanda

Popa Tanda

Prima apariție 1 iunie 1875
Informații generale
AutorIoan Slavici
GenNuvelă realistă
Ediția originală
EditurăConvorbiri literare anul IX nr. 03
Țara primei aparițiiRomânia
Data primei apariții1 iunie 1875
Număr de pagini20
Ediția în limba română
Data apariției1 iunie 1875
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Popa Tanda este o nuvelă realistă scrisă de Ioan Slavici și publicată întâi în revista Convorbiri literare în 1875 și apoi în volumul Novele din popor în 1881. Această nuvelă urmărește destinul unui preot transilvănean ce reușește să schimbe în bine viața unei comunități prin puterea propriului exemplu pozitiv.

Sumar

La început oamenii nu ascultau sfaturile preotului, apoi preotul a inceput sa colinde satul. Timp de un an Popa a dat doar învățături prin sat, iar apoi s-a pus pe batjocorit; pe oricine vedea pe drum începea să-l ocărască. Oamenii îl ocoleau din cauza aceasta, și aveau în gând să meargă la protopop, iar mai apoi la episcop. În zadar, căci episcopul era un om milostiv și ținea cu Popa Tanda.

Părintele se uita prinprejurul casei și al bisericii și era nemulțumit de ce vedea, așa că s-a pus pe gospodărit. În câțiva ani el avea casa văruită, ferestrele întregi, acoperișul trainic și biserica îngrijită. Oamenii treceau și spuneau: "Popa e omul dracului!". Iar ambiția omului de a vrea mai mult l-a făcut să înainteze în gospodărie, și așa a făcut. Peste ceva vreme popa are nepoți, animale în jurul casei, și un sat mai harnic. Acum oamenii trec pe drum și spun "Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui Dumnezeu!".

Personaje

Personajul principal al acestei nuvele este Părintele Trandafir, mai târziu poreclit Popa Tanda.

Alte personaje: Cozonac (Clopotarul, mai târziu sluga preotului), Marcu, Mitru, Preoteasa, copiii popii ( Ileana, Maria și băiatul), romul etc.

Note


Legături externe

Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Popa Tanda
v • d • m
Lucrări de Ioan Slavici (1848–1925)
Romane
  • Mara (1894)
  • Din bătrâni (1902)
  • Din bătrâni. Manea (1905)
  • Din două lumi (1920)
  • Cel din urmă armaș (1923)
  • Din păcat în păcat (1924)
Nuvele
  • Popa Tanda (1873)
  • Scormon (1875)
  • La crucea din sat (1876)
  • Crucile roșii (1876)
  • O viață pierdută (1876)
  • Gura satului (1878)
  • Budulea Taichii (1880)
  • Moara cu noroc (1880)
  • Pădureanca (1884)
  • Comoara (1896)
  • Vatra părăsită (1900)
  • La răscruci (1906)
  • Pascal, săracul (1920)
Comedii
  • Fata de birău (1871)
  • Toane sau Vorbe de clacă (1875)
  • Polipul unchiului (1875)
Drame istorice
  • Bogdan Vodă (1876)
  • Gaspar Graziani (1888)
Povești
  • „Zâna Zorilor”
  • „Florița din codru”
  • „Doi feți cu stea în frunte”
  • „Păcală în satul lui”
  • „Spaima zmeilor”
  • „Rodul tainic”
  • „Ileana cea șireată”
  • „Ioanea mamei”
  • „Petrea prostul”
  • „Limir-împărat”
  • „Băiet sărac”
  • „Împăratul șerpilor”
  • „Doi frați buni”
  • „Băiat sărac și horopsit”
  • „Nărodul curții”
  • „Negru împărat”
  • „Peștele pe brazdă”
  • „Stan Bolovan”
  • „Boierul și Păcală”
Memorii
  • Închisorile mele (1920)
  • Amintiri (1924)
  • Lumea prin care am trecut (1924)
Ecranizări
 Acest articol despre literatura română este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!