Pupa (constelație)

Pupa
Harta constelației Pupa (click pentru mărire)
Denumire
Nume latin	Puppis
Genitiv	Puppis
Abreviere	Pup
Observație
(Epoca J2000.0)
Ascensie dreaptă	Între 6h 02m 00s și 8h 27m 58s
Declinație	Între −51° 06′ 09″ și −11° 15′ 08″
Suprafață	673 grd² (Locul 20)
Vizibilitate	Între 40° N și 90° S
Trecere la meridian	25 februarie, 21h00
Stele
Strălucitoare (m≤3,0)	4 (ζ, π, ρ, τ)
Vizibile cu ochiul liber	245
Bayer / Flamsteed	76
Apropiate (d≤16 al)	0
Cea mai strălucitoare	ζ Pup (Naos) (2,25m)
Cea mai apropiată	LHS 1989 (19,67 al)
Obiecte
Obiecte Messier	3 (M46, M47, M93)
Ploi de meteori	Pi Puppidele Zeta Puppidele Puppid-Velidele
Constelații învecinate	Licornul Busola Velele Carena Pictorul Porumbelul Câinele Mare Hidra
Modifică text

Pupa (pe latinește Puppis, numită în limba egipteană veche și Stelele apei) este o constelație a cerului austral. Ea reprezintă pupa unei corăbii.

Descriere și localizare

Pupa este o constelație mare care se întinde în vestul și sudul Câinelui Mare. Patru din stelele ei ating o magnitudine aparentă mai mică de 3^m. Întrucât prin partea ei vestică trece banda luminoasă a Căii Lactee, în Pupa se găsesc mai multe roiuri stelare deschise precum M46, M47, M93. Datorită poziției sudice constelația nu poate fi văzută în întregime decât din sudul extrem al Europei (sudul Spaniei, Sicilia, Peloponez). De la noi se poate observa, în nopțile de iarnă, numai partea ei nordică undeva jos spre orizontul sudic.

Mitologie și istorie

Constelația Nava Argo ar reprezenta, în mitologia greacă, nava cu care Iason a plecat în căutarea Lânii de Aur. Ptolemeu o repertoriase în lucrarea sa Almageste. Din cauza taliei sale (1.884 de grade pătrate) și din cauza întinderii sale (70° de la est la vest), astronomul Nicolas-Louis de Lacaille a împărțit-o în trei constelații, în anul 1752, pentru a putea fi mânuită mai ușor. Constelația Pupa este una dintre cele trei noi constelații rezultate.

Constelațiile rezultate din Nava Argo

• Carena
• Pupa
• Velele

Observarea cerului

Localizarea constelației

Pentru a găsi Pupa, imaginați-vă o linie care unește Sirius (α Canis Majoris) și Canopus (α Carinae). Pupa se găsește de la 10° până la 20° la est de această linie.

Stele principale

Denumirile cu litere grecești fiind atribuite stelelor cu mai mult de un secol înainte de divizarea Navei Argo, fiecare din constelațiile rezultate din partiție a moștenit mai multe litere din vechea constelație.

Naos (ζ Puppis)

ζ Puppis se numește Naos, ceea ce semnifică în greaca veche „navă” și-și definește aparteneța la constelația Pupa. Naos este steaua cea mai strălucitoare din constelație (α, β și ε au ajuns la Carena, δ la Velele) cu o magnitudine aparentă de 2,21.

În ciuda aparenței sale modeste, ea figurează printre stelele cele mai strălucitoare și mai calde de pe Calea Lactee. Este aproape de 20.000 de ori mai strălucitoare decât Soarele, iar temperatura ei de suprafață atinge 42.000 K (ea emite în majoritate în ultraviolet), luminozitatea sa totală este de un milion mai mare decât aceea a Soarelui. Situată la 1.400 de ani-lumină de Pământ, ar fi tot atât de strălucitoare ca și Luna plină dacă s-ar afla tot atât de aproape ca și Alpha Centauri.

Zeta Puppis este o supergigantă albastră. Se estimează că este de optsprezece ori mai masivă decât Soarele și de patruzeci de ori mai mare decât acesta. Se rotește în jurul axei sale, cu o viteză de două sute de kilometri pe secundă, la ecuator, și pierde, în fiecare an, o parte din masa sa, producând un vânt stelar de zeci milioane de ori mai important decât vântul solar.

Alte stele

Pi Puppis

π Puppis / Pi Puppis, cu magnitudinea aparentă de 2,71, este o stea dublă compusă dintr-o supergigantă portocalie și dintr-o stea albă, foarte departe una de cealaltă. Ele fac parte dintr-un roi deschis care poate fi perceput cu ochiul liber ca o pată puțin luminoasă în jurul lui π Pup. Cu un binoclu roiul se rezolvă în stele.

Pi Puppis constituie radiantul ploii de meteori Pi Puppide.

Asmidiske (ξ Puppis)

ξ Puppis / Xi Puppis, cu denumirea tradițională Asmidiske, este o stea supergigantă galbenă cu magnitudinea aparentă de 3,34. Se află la distanța de 1.348 de ani-lumină de Terra. Numele tradițional este foarte asemănător cu cel al unei stele vecine, Aspidiske (Iota Carinae), cu care nu trebuie să fie confundată.

Obiecte cerești

Pupa se găsește pe Calea Lactee și conține mai multe roiuri stelare și nebuloase, cea mai mare parte dintre aceste corpuri fiind vizibile cu instrumente optice mici, între care roiurile deschise M46, M47, 10° la est și un pic la nord de Sirius, M93, NGC 2451, NGC 2467 și NGC 2477, și nebuloasele planetare NGC 2438 și NGC 2440.

O parte din nebuloasa Gum se întinde în constelația Pupa (cea mai mare parte din ea găsindu-se în constelația Velele). Este un reziduu al unei supernove, în parte iluminată de Naos.

Bibliografie

• Levy, David H. (2005), Deep Sky Objects, Prometheus Books, ISBN 1-59102-361-0 
• Ian Ridpath and Wil Tirion (2007). Stars and Planets Guide, Collins, London. ISBN 978-0-00-725120-9. Princeton University Press, Princeton. ISBN 978-0-691-13556-4.
• Richard Hinckley Allen, Star Names, Their Lore and Legend, New York, Dover.
• Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, coordonator [...], Traducere din limba engleză de Ana-Maria Negrilă-Chisega, Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, București, 512 de pagini. ISBN 978-973-717-319-5
• Marcel Jinca, Aurelia Idita, Stele și constelații, Ghid pentru observarea stelelor și a corpurilor de cer profund, Bumbești-Jiu, 2014, 216 pagini + Atlas stelar + CD ISBN 978-973-0-16848-8

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pupa (constelație)

• The Deep Photographic Guide to the Constellations: Puppis
• Star Tales – Puppis
• Puppis Constellation at Constellation Guide

Coordonate: 07^h 30^m 00^s, −30° 00′ 00″