Simeria
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Simeria | |||
| Piski Pischk | |||
| — oraș — | |||
 Centrul orașului Simeria | |||
| |||
  Simeria Simeria (România) | |||
| Coordonate: 45°51′0″N 23°0′36″E ({{PAGENAME}}) / 45.85000°N 23.01000°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Hunedoara | ||
| SIRUTA | 87665 | ||
| Reședință | Simeria[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Iulius-Gelu Bedea[*][1] (PSD, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 49,75 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 11.268 locuitori | ||
| - Densitate | 279 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 335900 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Middelburg | Țările de Jos | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Simeria (în maghiară Piski) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Simeria (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, între munții Apuseni și Retezat. A avut o populație de 14.556 de locuitori în anul 2011, de atunci populația a scăzut constant.
Așezare
Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva [45°51' N, 23°01' E], în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defileuri din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei.
Orașul se întinde pe o suprafață de 4995 ha și cuprinde în teritoriul său administrativ și localitățile Cărpiniș, Uroi, Simeria Veche, Săulești, Sântandrei, Bârcea Mare, fiind un important nod de cale ferată cu stație de triaj în sud-estul orașului și beneficiind de legături rutiere optime (E68 / DN7 / A1).
Demografie
Componența etnică a orașului Simeria
Români (85%)
Maghiari (1,55%)
Alte etnii (1,08%)
Necunoscută (12,36%)
Componența confesională a orașului Simeria
Ortodocși (74,65%)
Penticostali (5,55%)
Romano-catolici (1,45%)
Reformați (1,25%)
Baptiști (1,22%)
Alte religii (2,32%)
Necunoscută (13,57%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Simeria se ridică la 11.268 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 12.556 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (85%), cu o minoritate de maghiari (1,55%), iar pentru 12,36% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,65%), cu minorități de penticostali (5,55%), romano-catolici (1,45%), reformați (1,25%) și baptiști (1,22%), iar pentru 13,57% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Populația în anul 1930
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.897 locuitori, dintre care 1.705 ortodocși, 1.196 romano-catolici, 526 reformați, 230 greco-catolici, 116 luterani ș.a.[5]
Simeria - evoluția demografică
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
Orașul Simeria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Iulius-Gelu Bedea[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||
| Partidul PRO România | 4 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 3 | |||||||
Istoric
În anii 1862-1869 s-a construit pe Valea Mureșului calea ferată Arad–Alba Iulia, prima cale ferată din Transilvania, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni, sârbi și croați. În jurul coloniei s-a constituit localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent.[7] În Belle Époque au fost construite la Simeria edificiile unor instituții importante pentru un nod de cale ferată: locuințe pentru funcționari, poșta, spitalul feroviar (sf. sec. XIX), școala elementară (1875), grădinița (1884). După Primul Război Mondial și unirea Transilvaniei cu România, în Simeria se edifică biserica ortodoxă, apar filiale ale băncilor, clădirile băii comunale, ale primăriei și este ridicat monumentul din centrul orașului, în cinstea eroilor localității. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Simeria se refac atelierele de locomotive și vagoane, se dezvoltă industria de prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor.
În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș, înglobând și localitățile limitrofe Simeria Veche, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești, Uroi, Bârcea Mare.
Economie
Legată prin tradiție, economia orașului Simeria a depins cu ani în urmă de puternica dezvoltare a transportului feroviar în zonă. Reparațiile de vagoane, întreținerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activități legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei orașului.
O alta forță industrială a fost Marmosim Simeria - o întreprindere ce exploata și prelucra marmură. Astăzi, datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc după Revoluție, au apărut firme importante cu activități în diverse domenii, cele mai semnificative fiind:
- S.C. Marmosim S.A.
- S.C. REVA S.A.
- S.C. Marmo Granit Sim S.R.L.
- S.C. Aprotera S.A.
- S.C. Transforest International S.A Bârcea-Mare
- S.C. Maer Import-Export
- S.C. OMV S.A.
Toate aceste firme și multe altele sunt o bază solidă în economia și comerțul orașului Simeria, contribuind, totodată, la dezvoltarea acestuia.
Tradiții
O zonă bogată în tradiții și obiceiuri este și cea în care se află orașul Simeria. Satele din jur, deși aparțin, din punct de vedere organizatoric, de același nucleu -Simeria-, sunt foarte bine personalizate. Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: folclorul.
Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și principiile naționale, cât și valorile și principiile europene în materie de interculturalitate.
Atracții turistice
- Rezervația naturală Măgura Uroiului (10 ha).
- Rezervația Naturală "Arboretumul Simeria"[8] (70 ha), un interesant parc dendrologic, pe locul 3 în Europa ca frumusețe și număr de specii de arbori și pe locul 11 în lume.[9] Parcul a fost creat în anul 1700, în jurul „Castelului Gyulay” (mai târziu „Castelul Ocskay”). Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria) se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice.
Personalități
- Sigismund Toduță (1908-1991), compozitor.
Vezi și
- Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Imagini
-
Simeria în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 -
Simeria în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Note
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Simeria
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Recensământul din 1930, vol. II, p. 634.
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Cum a apărut Simeria pe hartă, historia.ro. Accesat la 18 mai 2017.
- ^ „Panou intrare rezervație”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „romanialibera.ro; Parcul dendrologic de la Simeria, în paragină; accesat 29 noiembrie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în .
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||
