Vilnius

Vilnius
Вїлнѧ
—  Capitala Lituaniei  —
Vedere a orașului VIlnius
Drapel Stemă
Poreclă: "Ierusalimul Nordului"
Motto: Unitas, Justitia, Spes (Limba latină: Unitate, Dreptate, Speranță)
Vilnius Vilnius (Lituania) Poziția geografică
Coordonate: 54°41′N 25°17′E ({{PAGENAME}}) / 54.683°N 25.283°E
Țară	Lituania
Regiune	Vilnius
Atestare	secolul al XIII-lea
Numit după	Vilnia
Subdiviziuni	21 cartiere
Guvernare
- Vilniaus meras[*][[Vilniaus meras (public office in Lithuania)|​]]	Remigijus Šimašius[*][[Remigijus Šimašius (politician lituanian)|​]][1] (Laisvės partija[*][[Laisvės partija (Lithuanian political party)|​]], 22 aprilie 2015)
Suprafață
- Total	401 km²
Altitudine	98 m.d.m.
Populație (2008)
- Total	544.206 locuitori
- Densitate	1.357 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	01001
Prefix telefonic	5
Localități înfrățite
- 60 orașe înfrățite	listă
Prezență online
Site oficial OpenStreetMap relation
Poziția localității Vilnius
Modifică date / text

Vilnius (în germană Wilna, în poloneză Wilno, în belarusă Vilnia) este capitala Lituaniei și a județului Vilnius cu 542.287 locuitori (2003). Vilnius a fost oraș component al Ligii Hanseatice. Este situat la granița cu Belarus.

Centrul vechi istoric din Vilnius a fost înscris în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

În Vilnius își are sediul o arhiepiscopie catolică. Universitatea din Vilnius a fost întemeiată în anul 1579 de regele Ștefan Bathory.

Geografie și populație

Vilnius este situat în sud-estul Lituaniei (54°41′ N 25°17′ E), la confluența râulurilor Vilnia și Neris. Această locație necentrală poate fi atribuită faptului că granițele Lituaniei s-au schimbat significant în istorie: orașul era în ultimele secole nu doar centrul cultural al țării dar și cel geografic.

Distanța de la Vilnius la principalul port lituanian, Klaipėda, este de 312 km. De asemenea, orașul este la o distanță de 102 km de la Kaunas, 214 km de la Šiauliai și 135 km de la Panevėžys, aceste fiind toate orașe principale ale țării.

Suprafața municipiului Vilnius este de 402 km². 20,2% din această suprafată este ocupată de blocuri și alte construcții, 43,9% este zonă verde și 2,1% este apă.

Bazat pe statisticile recensământului din 2002, Vilnius are o populație de 542.287 de locuitori. Din aceștia, 57,8% sunt de etnic-lituanieni, 18,7% polonezi, 13,9% ruși și 4,0% belaruși.

În 1931, Vilnius era locuită în proporție de 66% de polonezi, 28% de evrei, 4% de ruși și alte minorități (lituanienii constituiau doar 0,8% din populația Vilniusului). Vecinătatea Vilnius a fost locuită în proporție de 85% de polonezi (districtul Vilnius-Trakai).

Istorie

Vilnius a fost fondat în timpul domniei lui Gediminas, principe din 1316, cu ajutorul coloniștilor germani, și este din 1323 capitala Lituaniei.

În timpul uniunii polonezo-lituaniene (1385-1569), Vilnius a cunoscut o influență poloneză. În același timp, acesta era cel mai important centru al culturii iudaice din Europa de Nord. În al doilea Război Nordic Vilnius a fost avariat de trupele suedeze. Din 1569, Vilnius și toată Lituania făceau de facto parte din Polonia. Vilnius a fost unul dintre cele mai importante orașe universitare poloneze (după Cracovia).

În 1795 după a treia împărțire a Poloniei, Vilnius a fost încorporată în Rusia. Vilnius este supusă unei puternice rusificări și a fost interzis să se vorbească poloneză, dar există cluburi secrete pentru dezvoltarea polonezei (școli secrete poloneze) și organizații de independență poloneză în oraș.

În 1920, orașul a fost anexat de Polonia ca urmare a războiului polono-lituanian, dar lituanienii încă priveau orașul ca o capitală a lor (majoritatea locuitorilor zonei și orașului erau polonezi). În septembrie 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Între 1940 și 1990 a fost capitală a Republicii Sovietice Lituane, iar din 1990 a Republicii Lituania.

Până la cel de Al Doilea Război Mondial, în Vilnius locuiau mulți polonezi. Dar încă aproximativ 80.000-100.000 de polonezi trăiesc în Vilnius.

Personalități

• Michał Andriolli (1836-1893), pictor
• Teodor Bujnicki (1907–1944), poet
• Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621), politician polonez
• Icchak Cukierman (1915-1981) - one of the leaders of Warsaw Ghetto Uprising
• Elijah ben Solomon Gaon mi Vilna (1720-1797), kabbalist evreu
• Antoni Gorecki (1787-1861), scriitor
• Stanisław Jasiukiewicz (1921-1973), actor
• Mieczysław Karłowicz (1876-1909), compozitor polonez
• Kazimierz Kontrym (1776-1836), scriitor și politician
• Czesław Miłosz (1911-2004), poet, laureat Nobel în literatură
• Maurycy Orgelbrand (1826-1904) și Samuel Orgelbrand (1810-1868)
• Bohdan Paczyński (1940-), astronom
• Jerzy Passendorfer (1923-2003), director de filme
• Artūras Paulauskas (b. 1953), președintele parlamentului lituanian (Seimas)
• Emilia Plater (1806-1831), revoluționară
• Kazimierz Plater (1915-2004), jucător de șah
• Ada Rusowicz (1944-1991), cântăreață
• Bolesław Bohusz-Siestrzeńcewicz (1869-1940), general
• Piotr Skarga (1536-1612), scriitor, primul rector a Academiei Wilno
• Irena Sławińska (1913-2004), istoriană
• Jędrzej Śniadecki (1768-1838), biolog și filozof
• Józef Świętorzecki (1876-1936), general
• Władysław Syrokomla (1823-1862), poet, scriitor și traducător
• Zygmunt Vogel (1764-1826), pictor
• Antoni Wiwulski (1877-1919), sculptor și arhitect
• Tomasz Zan (1796–1855), poet

Transport

Vilnius este un centru important de transport în zona baltică. Este începutul autostrăzilor Vilnius-Kaunas-Klaipėda și Vilnius-Panevėžys. Deși este navigabil, râul Neris nu este folosit pentru transport maritim. În oraș este situat Aeroportul Internațional Vilnius, cel mai mare din țară. Gara Vilnius este de asmenea un centru important feroviar.

Rețeaua de transport în comun din Vilnius este compusă doar din troleibuze. În planificare este un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.

Note

Legături externe

Materiale media legate de Vilnius la Wikimedia Commons

• Vilnius - "Web Journal on Cultural Patrimony" Arhivat în 30 ianuarie 2016, la Wayback Machine.
• Bisericile cosmopolitului Vilnius, 13 decembrie 2010, Victoria Anghelescu, Cotidianul

v • d • m Lituania — Lituanieni — Limba lituaniană Apărare · Așezări · Capitala · Climă · Conducători · Cultură · Demografie · Drapel · Economie · Educație · Faună · Floră · Geografie · Hidrografie · Istorie · Orașe · Politică · Sănătate · Seimas · Sport · Stemă · Subdiviziuni · Turism Atlas · Cioturi · Formate · Imagini · Portal

v • d • m Capitalele Europene ale Culturii 1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín